"Observand un schimb de prizonieri intre Iroquois si francezi in partea de sus a statului New York in 1699, Cadwallader Colden spune: "desi s-au facut toate eforturile posibile pentru a-i aduce acasa pe francezi, care erau prizonieri ai celor Cinci Natiuni, si aveau libertate totala de la indieni, putini au putut fi convinsi sa se intoarca." El trebuie sa admita ca aceasta nu este doar o reflectie a calitatii vietii colonistilor francezi, "deoarece englezii au avut aceleasi dificultati" in a-i convinge pe ai lor sa vina acasa, in ciuda superioritatii modului de viata englez.
Nici argumentele, nici tratatele, nici lacrimile prietenilor si rudelor nu i-au putut convinge pe multi dintre ei sa-si paraseasca noii prieteni si cunostinte; cativa dintre ei pe care rudele i-au convins sa vina acasa, in scurt timp s-au saturat de modul nostru de viata si au fugit din nou la indieni, si au trait intre ei pana la sfarsitul vietii. Pe de alta parte, copii indieni au fost educati intre englezi, imbracati si invatati, dar, cred ca nu este nici macar un singur caz, cand unul dintre acestia, dupa ce au fost liberi sa revina intre ai lor, sa fi ramas cu englezii, ci s-au intors la popoarele lor, si au indragit modul indian de viata, la fel ca si cei care nu cunosteau nimic despre modul civilizat de viata. Si, autorul conclude, ca cea ce s-a intamplat in cazul acestui schimb de prizonieri, "a fost adevarat si in multe alte ocazii".
Benjamin Franklin e si mai direct: Cand un copil indian este crescut in civilizatia albilor, remarca el, civilizatia intr-un fel nu se lipeste, si la prima ocazie el se va intoarce la rudele lui rosii, de unde nu mai exista nici o speranta de a-l recupera. Dar cand albi de orice sex au fost luati prizonieri de tineri de catre indieni, si au trait o vreme printre ei, desi rascumparati de catre prietenii lor si tratati cu toata grija si afectiunea pentru a-i face sa ramana intre englezi, in scurt timp sunt dezgustati de modul nostru de viata, si eforturile necesare pentru a-l mentine, si se folosesc de prima oportunitate pentru a fugi din nou in padure, de unde nu mai pot fi adusi inapoi.
Erau intotdeauna marile paduri, si viata care putea fi traita acolo era dupa cum admite Crevecoeur, "captivanta", poate chiar superioara vietii cu care se mandreau europenii transplatati. Deoarece, dupa cum se stia spre amuzamentul multora: "mii de europeni sunt indieni, si nu avem nici un exemplu al unuia dintre acesti aborigeni care sa fi devenit european de buna voie!"
--------------------------------------
Din ""A people's history of the United States"
Vedeti si "Primitivii", "Benjamin Franklin despre indieni" si "Istorie"
Intr-o parte avem "stapanii planetei", cu modul lor "superior" de viata si toate inventiile de posibile. In cealalta parte - niste "primitivi". De ce nu s-au mai intors prizonierii? Nici macar familiile lor - nu i-au putut convinge! Ce s-a intamplat ? Ce au gasit "dincolo" ? De ce exista povestea asta ? De ce nu e invers ?
Oamenii cauta - si fara sa stie - o comunitate si libertate. Cand gasesc - putine sanse sa mai plece de acolo. Libertatea vine direct din comunitate. Tocmai pentru ca sunt o comunitate - nici unul nu ii da comenzi altuia - dar asta nu inseamna ca nu coopereaza. Nu legile si ordinele ii tin impreuna. Sunt la fel ca un organism viu. Civilizatia - e ca un Frankenstein. O adunatura. Cand se intrerupe curentul - dispare si civilizatia.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Gonzalo Guerrero a fost un spaniol care a naufragiat undeva pe tarmul Mexicului in 1511. Cativa ani mai tarziu, in 1519, cand Cortes a venit in prima lui expeditie, a trimis dupa el dar acesta nu a vrut sa se mai intoarca la ei. Marinarul fusese eliberat din sclavie si a ajuns chiar conducatorul comunitatii in care traia. Avea femeie mexicana si copii, tatuaje si gauri in urechi. In urmatorii ani a fost un dusman activ al spaniolilor.
RăspundeţiŞtergereE adevarat ca el a schimbat practic cultura lui cu alta cultura taker, dar probabil din cauza faptului ca sentimentul de apartenenta la o comunitate tribala era mai puternic printre maya decat printre spanioli.
Daca am fi pusi sa alegem, cred ca fiecare am alege la fel ca si Gonzalo, dar in realitate nu avem oportunitatea lui de trai singuri printre salbatici si apoi a alege, suntem impinsi de la spate de ceilalti conchistadori in a ne accepta cultura.